Adesea pierderile de auz și de vedere fac parte din procesul de îmbătrânire, însă un nou studiu științific arată că pierderea funcțiilor ambelor simțuri ne pot pune în fața unui risc mai ridicat de apariție a demenței și a declinului cognitiv în anii ce ne stau în față. Studiul, publicat la începutul lunii aprilie în jurnalul medical „Neurology” al American Academy of Neurology (AAN), nu a găsit o astfel de legătură pentru pierderea unui singur simț dintre cele două.

„În funcție de gradul pierderii de auz sau de vedere, pierderea funcției acestor simțuri poate fi supărătoare și poate avea un impact asupra vieții de zi cu zi”, declară autorul studiului, dr. JinHyeong Jhoo de la Universitatea Națională de Medicină „Kangwon” din Chuncheon, Coreea de Sud, într-un comunicat de presă. „Însă rezultatele studiului nostru sugerează că pierderea ambelor simțuri poate fi îngrijorătoare în acest aspect.”

Studiul a analizat 6.520 de persoane cu vârste cuprinse între 58 și 101 de ani. Deficiențele de vedere și de auz au fost determinate prin chestionare la care participanții au dat răspunsuri despre utilizarea ochelarilor sau a aparatelor auditive. Ei și-au evaluat auzul ca fiind „normal”, „redus, dar capabili să comunice fără un aparat auditiv”, „dificultate în comunicare cu purtarea unui aparat auditiv” sau „complet fără auz”. În ce privește vederea, au apreciat-o ca fiind „normală”, „redusă, dar capabili să citească ziarul sau să privească la televizor fără a purta ochelari”, „incapabili să citească ziarul sau să privească la televizor cu ochelari” sau „complet fără vedere”.

La începutul studiului, 932 de persoane aveau vedere și auz normale, 2.957 aveau deficiențe de vedere sau de auz și 2.631 au menționat că au ambele deficiențe.

Demența a fost de peste două ori mai frecventă în grupul cu ambele deficiențe la începutul studiului. În acest grup, 201 persoane din 2.631, sau 8%, aveau demență la începutul studiului, comparativ cu 2,4% la cei cu o singură deficiență senzorială și 2,3% la cei fără deficiență senzorială.

Cercetătorii au evaluat abilitățile cognitive și de memorie ale participanților la fiecare doi ani, timp de șase ani, folosind un test care include spunerea cuvintelor din memorie și recunoașterea acestora. Apoi a fost analizată relația dintre prezența unei deficiențe de auz sau de vedere și demență, precum și prezența ambelor deficiențe și demență.

În timpul perioadei de urmărire de șase ani, 245 de persoane au dezvoltat demență. Din cele 1.964 de persoane cu ambele deficiențe, 146 au dezvoltat demență, comparativ cu 69 din cele 2.396 de persoane cu o singură deficiență și 14 din cele 737 de persoane fără deficiențe. În plus, 16 din cele 142 de persoane care nu au putut determina dacă au o deficiență senzorială au dezvoltat demență.

După ajustarea în funcție de factori precum sexul, educația și veniturile, cercetătorii au descoperit că grupul cu deficiențe și auditive și vizuale avea o probabilitate de două ori mai mare de a dezvolta demență decât grupul cu funcții senzoriale normale. Persoanele cu o singură deficiență nu au fost mai susceptibile de a dezvolta demență decât cele cu funcții senzoriale normale.

În plus, scăderea scorurilor testelor cognitive a fost mai accentuată în rândul persoanelor cu ambele deficiențe – de auz și de vedere. Dr. Jhoo menționează că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a explica de ce persoanele cu două deficiențe au un risc mai mare de demență decât cele cu doar o singură deficiență. „Persoanele în vârstă cu o singură deficiență, vizuală sau auditivă, pot menține contactul social în mod normal, deci este posibil să nu se simtă la fel de izolate sau deprimate ca persoanele care au ambele deficiențe. Cu toate acestea, atunci când cineva are ambele deficiențe, poate crește riscul de izolare și depresie, iar cercetările anterioare au descoperit că acestea pot influența riscul apariției demenței și afectarea abilităților de gândire mai târziu în viață.”

O limitare a studiului este faptul că participanții au completat un chestionar despre auzul și vederea lor. Lipsa unor măsări obiective ale auzului și vederii participanților ar fi putut afecta rezultatele studiului. Studiul a fost susținut de departamentul cercetare al Agenției Coreene de Control și Prevenire a Bolilor.

Sursă: AAN, Neurology
Sursă foto: Ponomariova_Maria | Getty Images